miercuri, 29 iunie 2016

sine suicid

și-a citit
tot scrisul
din anii tinereții
și s-a crucit
căci însuși sieși
el lui și-a dat din seamă
că prost a fost
în acel timp
și că prea
mult
n-a fost ca timp
și sigur e
la fel.

în marea budă
agil
s-a aruncat.

se spune c-a murit
de caca sabotat.

femeia de 3m

de când a tras
pe nas prima
suflare de exterior
mămica ei
o doamna foarte mică
își dădu
seama că
a născut o-naltă.

una cât munții
cu nasul fin
și-obesii largi ca
spaima puștoaicelor
ce nu-și găsesc iubirea.

și-așa crescu
zi după zi
simți că frică nu
o lasă
că-i blestemată
să stea cu 3 metri
de carne
și-o inimă îngustă.

așa era
avea un spațiu larg în piept
dar zi
de zi
bucata aia
ce o pompa cu gânduri
stătea numa prin
colțuri.

și ce-o să facă
înalta
de trei metri
când gândurile
o lasă
probabil va
fi mică

un cerc
cam strâmb
făcut fără compas

p a r a d i g m ă

iisus
nu a ajuns pân la ocean
ci doar pe mare
unde-a sacrificat spre
unii ca să creadă
vechi generații de pești
și struguri.

și strugurii și peștii
și pâinile din sânii
fierbinți ai fetelor înalte
nu au simțit ce i-a lovit

au mers orbește
spre noi
să credem să iubim

așa și
noi ce-au făcut de-atunci
ce n-am făcut de-atunci

doar am mâncat
ne-am veselit
și am uitat.



marți, 28 iunie 2016

du marie

ce frică mi-e de tine
și nu-mi explic
cum toți copacii
plopi
ce-mprejurau tot râul
sunt smulși
jumici
și îngropați cu
totul

ce frică mi-e de tine
și cum am
început să cred în oameni
încredere îi spune
și n-am habar
ce-mi vine
să merg
să-nec în mare
tot vinul
ce-l îngrop
spre bine

ce frică mi-e de tine

vineri, 24 iunie 2016

b r e x i t

prietenii noștri
oameni simpli
cu bune intenții
prietenii mei mai mult
pentru că tu n-ai pentru că alea nu
sunt prietenii ce-ai tu
de fapt nici ai mei așa de mult pentru că
nici ei pe mine nu mă consideră nicicum
oamenii aștia
cu bune intenții și
viitoruri însăilate în cap
și decizii planificate
nu înțeleg
ce ar putea să fie de-nțeles

așa s-a rupt
eu cu 48 la suta
de vodka
tu la 52 cu sprijinul
naționalist
balcanic unde
fericirea e un lucru mărut
și durează
cât ejacularea
precoce a conștiinței

azi
cu bună știintă
am părăsit ue

joi, 23 iunie 2016

nu-i aici

de când am ascultat sidiul cu florian
pițiș
viața mea s-a schimbat radical
mi-am propus 
să fiu alt om
să trăiesc idealurile
ce mi se aștern sub unghii
mi-am propus să iubesc liber
să am pieptul dezvelit
să-mi asum 
părul ăsta frumos
pe care mi l-a lăsat dumneazeu
prin părinții mei minunați
mi-am propus să dau 
naștere la noi
și noi
din noi
sentimente.

de când cu pitiș ăsta 
în mașina aia murdară
viața mea s-a schimbat eradicat
pentru că mi-am dat seama
că sfârșitul nu-i aici
că multe lucruri nu-s aici
dar tu trebuie să te automotivezi
și să fii liber
și cu mintea deschisă
chiar dacă craniul tău e deschis
doar de nas
ceva gura
și două urechi
pline de lumânările iadului.

de când cu sidiul lui
flori
viața mea s-a schimbat radical
suport altfel căldura
gândurile suicidale 
s-au diminuta considerabil
și-am început să fumez regulat 3-4
țigarete pe zi
ca pe timpul lui carol al doilea
ce-l ce-o avea mereu sculată
pentru că nu
ascultase sidiul lui pitiș.

cu toate astea
pe care le scriu cu buricele degetelor
viața mea s-a schimbat radical

sine suicid

dincolo
de timpul petrecut la masă
de berea și de rimelul bocit
în urmă cu ani 
sus la izvor
dar rămas
pe umărul drept
ca o poezie proastă
scrisă de contemporani
discuția fuse
ceva extrem de credibil
în care rolurile s-au dus
la perfecție.

până și natura
a pus punctul pe L
s-a pișat puțin pe noi
ne-a udat pentru
că așa
meritam
după care ca o flegmă-n vânt
ne-a lăsat să mergem
fiecare spre pizda mamii lui.

cam asta a fost cu noi
dar în timpul ăsta
celalalt din mine
te-a fugărit pân la romana
te-a dezbracat la curul gol
la curul ăla mic și alb
și a murit cu tine de gât
cu tine sufocată de mâinile
și tălpile mele

celălalt
într-o criză enormă de personalitate
s-a aruncat
fix în același timp în 
valurile de motoare.
și așa carnea ta
cu carnea lui 
s-au proțăpit
în văzut tuturor
ca ideal de viață.

hei tu

trăiești situații noi
îți legi sireturile cu același gând 
spre mâine
rupt de neputința 
urât mirositoare de pe talpă.

vomit cuvinte
vomităm cuvinte
asta aud
de la înaltul tip
comit cuvinte
le dorm sub perciuni
și apoi vreau să ți le spun
dar tu

aș vrea să nu
dar da
și mă gândesc 
sau poate nici n-o fac
cum unii
ațâță omul spunând 
că nu-i nimic
că totul e deșertăciune
și că se repetă ori de câte ori
e nevoie
fără să fie nevoie

cam cât de mult să cred 
în cuvinte
cum pot s-o fac

auzi
iubirea chiar nu există
m-am lămurit cu asta
sau există
dar e o nebuie să crezi
că iubirea e infinit
curată nebunie


luni, 13 iunie 2016

du marie

ți-am pronunțat numele
în gând
și mi-am adus aminte
de cum era
și moft cu moft
scoarță cu scoarță
prin neuroni
mi s-a tot plâns
o caldă fire
răspuns la întrebările
din tine
da, te iubesc
cu tot cu amăgire
cu tot cu tot
cu nume
râcă
cu tot ce-a fost
cu strâmba-ți cârcă
cu păru-ți scurt
cu talpa-ți mată
cu ochii scoși
și sărutată
pe sâni-ți largi
prin mine toată..

joi, 9 iunie 2016

clara

azi noapte iar
am scris
de nedescris



azi ești un infinit
ascuns în tâmplă