duminică, 15 octombrie 2017

măritiș

la voi când plouă de ce plouă?
ha! la noi nu plouă niciodată!


la noi se plânge cu găleata și
după aia ne gândim cum să
proclamăm evoluția ca princi
pală teorie valabilă și permanentă 
ca frezele doamnelor soacre
în căutarea viitorilor contributori
la nunțile fiiiiicelor. sănătate să aibă și
domnu să le aibă-n paza endorfinelor.
că și mamele astea, fi-le-ar tărâna ușoară,
doar n-au mâncat grătare de dragul
filosofiei și n-au dansat perinița
și dansul pinguinilor spre 
catharsisul soților alcoolici.

nu, au investit ca copii lor
cei neafectați de nicio cacofonie
să se bucure de jumătate de 
apartament și de ratele inflației
de sentimente.

hihi, silly me

chirila with a british pronuntiation,
it's been a great pleasure talking to you, but i must go now.
mi s-a părut drăguț și antropologic interesant să mă uit
ce ne spuneam în altă viață. se pare că ne adeverim
în prezent tot ce a fost în trecut și tot ce va să
vie cu ajutorul sfintei parascheva.
te-aș pupa ca pe moaște cu o credință plină
că ești singurul miracol valabil
pentru credințele mele ofticoase.
câtă intuiție poți să ai când întinzi rufe
și te destinzi de felul tău principal
de a fi. în rest, tot ce ni s-a întâmplat
a fost un desert cu multă frișcă expirată.