duminică, 8 octombrie 2017

dincolo de perne

mă lăfăi în pernele astea și constat cu
stupefacție că lumea mă consideră un
echilibrat iremediabil. aș vrea să văd cum
te descurci tu cu asemenea considerații 
despre mine. e de râsul curcilor și de plânsul
mamelor care așteaptă cu sufletul la gură un
telefon din partea copiilor plecați la facultate.
bineînțeles, iubire, totul e facultativ.
și viața poa să meargă înainte în orice 
moment pentru că vorba aia
trebuie. sper că nu ți-e dor de nimic și 
sper ca această propoziție să fie adevărul 
adevărat și ca supa pe care ai mâncat-o ieri să-ți 
bucure orice cugetare despre tot ce-a fost.
în rest, aș vrea să asculți ivo dimchev și să
nu simți nimic. te-am pupat.