marți, 29 decembrie 2015

taximetrul

în mijlocul burgului
plin ochi de șobolani
și dive luminoase pe pereți
taximetristul
(el)
plângea.
plângea în cârpa arsă
ce-alintă dimineață
ursuzul lui parbriz.

plângea taximetristul

să-i fi murit iubirea
să-i fi-nghețat menirea
ceva era.

dar taximetrul lui
ce-l perpelea în lacrimi
îi număra mari râuri
zeci metri storși din ochi
și suflet.
da
.
contoriza
contoriza căci vorba aia
economia merge
nu sta el taximetrul
să plângă
nea Caisă.

vitrinele străluce
și globurile cresc
mii becuri cad năluce
și babe vechi cerșesc
aceeași atmosferă
aceeași nori cu fulgi
dar în taxiul galben
în lacrimi te afunzi

în mijlocul burgului
plin ochi de șobolani
și dive luminoase pe pereți
taximetristul
(el)
plângea.

ții

ții minte când te-aruncam
spre fericire
și tu-mi spuneai că-s rău
că nu cred în iubire?

acum sunt bine
nu mai cred în nimeni.