luni, 27 iulie 2015

joc

ți-e sânu' ascuns
de coasta-mi cea frântă
simt zâmbetul porilor ce
joacă a nuntă
te prind
strâns de unghii
tâșnesc stropi de vin
la coapsa-ți cea dalbă
eternu-ți-nchin
și mușc fir cu fir
rămâi os și pară
nu știu
fericire
ce-i dată să doară




poezie ciclică

ai spus că mă suni
da' n-ai sunat
ce promisiune de căcat.

cactusu

cactusu
din fundul curții
plantat fudul din fragedă pruncie
se bate-n pieptul gri țepos
că miere râuri va lăsa din flori să-i curgă.
și că-ntr-o seară caldă
de luni spre marți
va fi peren
prezent onest și cald
și palid de iubire.


dar nu-i așa.