luni, 4 august 2014

plaja

Sub ei era nisipul si dantuia-n rime
sub el era mirarea
sub ea era-ndoime
dar tot era acolo un pumn de roua vie
sa fie adevar sau fie sa nu fie

ia-ma nene

se bate sufletul de scalp
si-ntregul falfait de plete
se taraie pe-un drum de tara
muscand din stelele defecte
si-asteapta-un tren de luni spre ieri
sa rada si sa i spuna
ca locurile ce au fost odata
sunt cocotate-n luna
si cald amurgul suflet infipt adanc prin scalp
sa-mi cada mort si vanat din pod direct sub pat

Plastic.


 norul verde de răcoare
 cu rațiune lâncezită sparge
 ochiul vis de aer prin
 nisipul de pe pripă.
 care capăt care vină
 care soare care milă
 care nor dar care care
 care pleci în depărtare